Succesul e un cocktail preparat… jumătate din „natură“, jumătate din „cultură“. În funcţie de mediul în care este educat, copilul își îmbracă temperamentul într-un caracter. Și, ne place sau nu, copiii sunt oglinda celor care i-au crescut.De vreme ce ne dorim ca cei mici să devină mai buni decât noi, e cazul să colaborăm – cu bunăvoinţă și respect. Școala nu poate face educaţie de una singură. Și nici părinţii nu pot ţine locul profesorilor. Dacă acasă copilul are parte de toleranţă infinită, în clasă îi va fi greu să-și controleze propriul comportament. Iar dacă acasă e mustrat sever pentru notele primite, în clasă va deschide gura tot mai rar și mai temător.Copilul își dorește cu adevărat să înveţe abia după ce capătă încrederea că e capabil de asta. (Nu invers!) Dar cum ajunge să aibă încredere în sine?Prin dezvoltarea spiritului de explorator (ca să nu se teamă de greșeli), prin conectare emoţională (ca să aibă în braţele cui să găsească soluţii), prin respectarea tipului de personalitate (ca să nu fi e mereu împins spre pasiuni care nu sunt ale lui) – ne spune Anna Bîkova în cartea de faţă. În caz contrar, tot ceea ce deprinde copilul este „neajutorarea învăţată“.Și mai există o problemă care necesită cooperare între părinţi și profesori: e prevăzută în Legea educaţiei naţionale sub numele de „bullying“. Este momentul să luăm atitudine în mod solidar. Dacă acum stăm cu mâinile-n sân, atunci când propriul copil va ajunge să fie următoarea victimă nici pentru el nu va sări nimeni.În sfârșit, o altă chestiune spinoasă pe care Anna Bîkova ne-o aduce în atenţie se referă la reţelele sociale. Stă copilul toată ziua (și o bună parte din noapte!) cu nasul în telefon? Cum îl readucem în viaţa reală? Și o fi bine să-l monitorizăm online fără oprire?Anna Bîkova ne oferă aici, cu înţelepciune de profesor și duioșie de părinte, răspunsuri la nenumărate întrebări...

Anna Bîkova este pedagogă şi psihologă. Faima ei a depăşit de mult graniţele Rusiei. Articolul „De ce sunt o mamă leneşă” a iscat nenumărate dispute între specialişti şi părinţi deopotrivă. Un lucru este însă cert: pentru părinţii cărora le pasă de copilul lor, experienţa şi sfaturile ei, împărtăşite aici într-un mod prietenos şi cu foarte mult umor, pot constitui reţeta magică a unei educaţii armonioase, care să-l ajute să ducă o viaţă mai bună.Din această carte veţi afla:• cum să învăţaţi copilul să doarmă în pătuţul lui, să-şi strângă jucăriile şi să se îmbrace• când trebuie să-l ajutaţi pe copil şi când e mai bine să vă abţineţi să faceţi asta• cum să lăsaţi deoparte rolul de mamă perfecţionistă şi să deveniţi o mamă „leneşă”• de ce este periculoasă protecţia excesivă şi cum s-o evitaţi• cum să-l faceţi pe copil să creadă în forţele proprii• ce înseamnă educaţia în stil coaching..

Rețeta de noapte bună a autoarei:Basmul trebuie să-l citești nu artistic, cu expresie, ci melodios, chiar monoton, înce­tinind treptat ritmul vorbirii. Propozițiile trebuie rostite prelung, pe expirație, iar mai apoi se face o pauză pentru a inspira alene; asta face ca respirația ascultătorilor să încetinească. Și am mai și încălcat cu nerușinare textul autorului, inserând în el fraze despre relaxare, odihnă, somn: „Și s-a gândit atunci ursul (inspiram, apoi lent, la expirație, rosteam fraza următoare): «Ia să mă așez eu pe o buturugă (inspiram), să mănânc o plăcințică (inspiram), să mă întind pe iarbă (inspiram), să moțăi puțin (inspiram).» Iar Mașa a spus din coș (inspiram): «Dormi puțintel (inspiram), dar nu mânca plăcințica»…“Din această carte veţi afla:• cum să învăţaţi copilul să doarmă în pătuţul lui, să-şi strângă jucăriile şi să se îmbrace• când trebuie să-l ajutaţi pe copil şi când e mai bine să vă abţineţi să faceţi asta• cum să lăsaţi deoparte rolul de mamă perfecţionistă şi să deveniţi o mamă „leneşă”• de ce este periculoasă protecţia excesivă şi cum s-o evitaţi• cum să-l faceţi pe copil să creadă în forţele proprii• ce înseamnă educaţia în stil coaching..

Din aceasta carte afli: • De unde vin copiii inteligenti • Cum sa-l ajuti pe copil sa inceapa sa vorbeasca • De ce dupa trei ani nu e deloc tarziu • De ce sa inveti copilul sa deseneze • Daca trebuie sa cresti un poliglot • Cum sa iei pranzul cu geografia • Daca o povestire despre papadie poate pune bazele unei gandiri sistemice • Ce este pisicopedagogia     Anna Bikova s-a nascut in 22 noiembrie 1977 in orasul Polevskoi din regiunea Sverdlovsk. In copilarie, mama sa, bibliotecara de meserie, lucra pana seara tarziu. O lua de la gradinita cu program prelungit si o tinea cu ea la serviciu pana la ora 20.00. Acolo, micuta Anna isi petrecea timpul citind carti si rasfoind reviste. Invata sa citeasca de la 4 ani si lectura cartilor ramane hobby-ul ei preferat. Decizia de a urma cursurile facultatii de matematica a dezamagit-o pe profesoara de literatura (convinsa ca Anna va alege jurnalismul) si pe profesoara de desen (convinsa ca Anna va continua studiul desenului). Dupa 20 de ani, Anna Bikova se simte mai atrasa de literatura si de desen decat de matematica, dar nu regreta decizia luata, convinsa de ceea ce a spus Lomonosov, ca matematica pune ordine in gandire. Termina si facultatea de psihologie si devine, astfel, psiholog, unul de succes. Anna Bikova este si o blogge-rita de succes...